TERMOPLAST sprijina activ visul de a avea case pasive

O casă este visul de-o viață a milioane de oameni, tineri și mai puțin tineri, pentru care sunt dispuși la multe sacrificii. Casa este locul în care dorim să ne retragem din stresul și problemele lumii înconjurătoare, locul în care putem fi fericiți alături de cei dragi și să ne simțim bine.

Și pentru a ne împlini acest vis, fugim din oraşele aglomerate spre suburbii. Suntem generația în care românii încep să fie tot mai conștienți de faptul că au nevoie să locuiască în alt fel de clădiri…

Suntem conștienți că sunt șanse mari ca, la vârsta pensionării, de exemplu, să ne fie dificil să plătim facturile pentru energie, prețul acesteia fiind pe un trend ascendent. Suntem conștienți într-un număr tot mai mare că este necesar să investim mai mult în calitatea execuției, în grosimea termoizolației, în calitatea ferestrelor. Iar această extra-investiție să se recupereze în primii ani de utilizare a casei. Începem să devinim conștienți de faptul că avem nevoie de spații caracterizate de o igienă superioară a aerului interior.

Devenim totodata conștienți de faptul că, în interiorul spațiilor în care ne petrecem cu toții mai mult de 80-90% din viață, avem nevoie de un confort termic ridicat, iar soluțiile pentru a minimiza costurile cu energia există.  După sute de ore în căutarea unei case noi, un român de condiţie medie își dă seama că are trei opţiuni în bugetul: ceva nou dar de slabă calitate, ceva vechi ori o casă nouă, construită de la zero. Și dacă tot construiește ceva de la zero, de ce să nu construiască o casă care să corespundă tuturor acestor criterii – și alege să construiască o CASĂ PASIVĂ.                                                    

tamplarie pvc ferestre pentru case pasive

O directivă europeană care va intra în vigoare din 31 decembrie 2020 impune ca toate clădirile noi să respecte principiul „consum aproape zero energie.În România, conceptul a pătruns doar de curând. Se numesc case eficiente energetic sau case pasive. Au apărut și proiectanți certificați pentru asemenea case, însă conceptul este slab delimitat față de alte tipuri de construcții moderne (eco, verzi etc). În consecință, mulți constructori profită de confuzie și oferă locuințe care nu corespund nici pe departe criteriilor unei case pasive.

Casele pasive sunt caracterizate, în primul rând, printr-un confort termic ridicat și printr-o calitate superioară a aerului interior. Confortul termic ridicat înseamnă temperaturi confortabile și constante în întreaga clădire, fără curenți de aer neplăcuți, fără riscul de apariție a condensului sau a igrasiei.

Calitatea superioară a aerului este dată de un sistem inovativ de ventilație cu recuperator de căldură, sistem care introduce permanent în clădire aer proaspăt, la o temperatură de confort. Aerul viciat din spațiile cu umiditate ridicată și cu mirosuri, cum ar fi bucătăria și băile, este extras și evacuat din clădire, nu înainte ca acesta să cedeze căldură, într-un procent mare, aerului proaspăt care intră în clădire.

O clădire pasivă, ventilată printr-un sistem de acest tip, beneficiază permanent de aer proaspăt, cu concentrații minime de CO2 și de compuși chimici volatili. Pe lângă acest avantaj, filtrele montate în unitatea de ventilație nu permit ca în interior să pătrundă praf, alergeni, noxe.

Primul lucru care este avut în vedere pentru obţinerea unei case pasive este REDUCEREA DRASTICĂ A CONSUMULUI DE ENERGIE PENTRU ÎNCĂLZIREA/ RĂCIREA UNEI CASE.

În primul rând ne referim la termoizolaţie.

Termoizolaţia trebuie să acopere toate elementele de construcţie, nu doar pereţii, ci şi acoperişul, fundaţia, balcoanele. Putem face comparaţia cu o cană de cafea pe care dorim să o păstrăm caldă cât mai mult timp și pentru acest lucru avem două opțiuni: fie să lăsăm cafeaua în fierbător consumând energie în tot acest timp, fie să punem cafeaua într-un termos, care va face același lucru fără a consuma energie.

Al doilea principiu se referă la eliminarea punţilor termice: Una dintre cele mai des întâlnite punţi termice este balconul care rămâne neizolat şi rupe termoizolaţia. E ca şi cum aş merge la schi fără fular la gât.  Punțile termice sau nodurile constructive sunt zone neomogene ale elementelor de construcție din anvelopă, caracterizate de neuniformitatea fluxului de căldură. Apar din cauza neuniformităţilor geometrice, din rațiuni arhitectonice și datorată rațiunilor de rezistență mecanică prin combinații tehnologice de materiale diverse, cu coeficienți de conductivitate termică diferiți.

La clădirile vechi, pierderile de căldură prin punțile termice reprezintă cca. 5-10 % din necesarul de încălzire, însă la clădirile eficiente energetic, acestea pot ajunge chiar și la 30-40 %.  De aceea o cerință esențială la clădirile performante, este minimizarea impactului punților termice până la anularea efectului acestora, etapă de la care pot fi simplificate calculele de proiectare, clădirea fiind considerată FĂRĂ PUNȚI TERMICE. Punțile termice slabe, devin generatoarele disconfortului prin condens, mucegai, etc.

Al treilea principiu esenţial este etanşeitatea la aer: Unul dintre cei mai importanți specialiști în construcția caselor pasive, ing. Marius Șoflete explică: „Există o serie de mituri, conform cărora «dacă faci casa etanşă la aer, devine ca o pungă, casa nu mai respiră». Etanşeitatea la aer e cu totul diferită de ceea ce înseamnă respirabilitatea casei. Dacă am compara cu corpul uman, respiraţia nu se face prin piele, ci pe nas şi pe gură, adică printr-un sistem de admisie şi evacuare a aerului. Noi prin piele transpirăm, adică lăsăm umiditatea să iasă. O casă etanşă la aer permite umezelii să iasă în continuare prin pereţi. Cel mai mult aer se pierde prin ferestrele vechi, care din cauză că s-au deformat nu mai sunt etanşe. Mult aer se pierde şi la ferestrele moderne care sunt montate doar cu spumă poliuretanică. Această spumă este ca un burete de vase, care lasă aerul să treacă. Apoi, aer se mai pierde pe la străpungerile de instalaţii: apă, canalizare, gaz, electrice sau prin găurile lăsate din neglijenţă în timpul realizării construcţiei“.

Recuperare de căldură în toiul iernii– se referă la folosirea unui sistem de ventilaţie cu recuperare de căldură. În mod normal orice casă trebuie ventilată, are nevoie de aer proaspăt pentru persoanele care locuiesc, iar ventilarea casei prin deschiderea geamurilor necesarul de căldură pentru încălzirea aerului rece de afară este mai mare dacă aerul de afară are minus 10 grade Celsius şi în casă sunt plus 20 de grade, deci trebuie folosită energie pentru o diferenţă de 30 de grade Celsius.

De aceea, folosirea unui sistem de ventilaţie cu recuperare de căldură face ca aerul viciat şi cald pe care vrem să-l  scoatem din casă încălzeşte ţevile de evacuare. Pe de altă parte, aerul rece şi curat de afară este preîncălzit când trece printr-un set de ţevi tangente. În acest mod recuperatorul de căldură introduce aer preîncălzit în casă. Dar dacă presupunem că suntem Iarna la minus 10 grade asta ar însemna că centrala ar merge nonstop pentru a ridica temperatura în casă la +20 grade Celsius. Sistemul cu recuperare de căldură aduce aerul de afară la plus 12-13 grade Celsius, de unde ne rămân 5-7 grade de încălzit, ceea ce înseamnă o economie importantă.

Un alt principiu se referă la orientarea ferestrelor după soare: Dacă orientăm foarte bine ferestrele spre sud sau sud-est/sud-vest prin efectul de seră creat prin ele, se câştigă căldură naturală în casă, pentru că inclusiv iarna razele solare au radiaţie termică. Dacă în casă intră aer preîncălzit la plus 13 grade Celsius de sistemul de ventilaţie, soarele îl mai încălzeşte până la 18 grade, eu mai am nevoie ca centrala termică să-l mai încălzească doar câteva grade până la temperatura optimă.

La multe case pasive nici nu este nevoie de sistem de încălzire pentru a obţine o temperatură de 20 de grade Celsius, ceea ce înseamnă o economie importantă pentru bugetul familiei și o recuperare rapidă a investiției.